agliagài , vrb: (a-gli-a-ga-i) alliagai
gliagai*,
liagai Definizione
fàere a freaduras, totu a liagas
Sinonimi e contrari
apiagare,
apragastare,
friai
2.
dh'at fata flagellai ispollada po chi su corpus siat alliagau
Traduzioni
Francese
blesser,
ulcérer
Inglese
to wound,
to ulcerate
Spagnolo
llagar,
ulcerar
Italiano
piagare,
ulcerare
Tedesco
verwunden,
ein Geschwür erzeugen in.
apragastàre , vrb: pragastare Definizione
fàere totu a liagas
Sinonimi e contrari
agliagai,
apiagare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
blesser
Inglese
to wound
Spagnolo
llagar
Italiano
piagare
Tedesco
verwunden.
ingòllede, ingòllere, ingòlli , vrb: ingòlliri Definizione
arregòllere (cosa) a istrégiu, gente a domo, arregòllere coment'e buscare calecunu dannu, una maladia, cropos, surra; fèrrere a unu iscudendho, tocandho o movendho àtera cosa comente podet capitare chentza dhu bòllere, rfl. fàere male (es. segada, pistadura) cun calecuna cosa chi si manígiat; pigare e portare; incasciare calecuna cosa in mesu de àteras / pps. ingóllidu, ingoltu, ingortu; 1ˆp. sing. ingòrgio; ingòlliri a unu a presoni = acorrai a presoni, impresonai
Sinonimi e contrari
aciapai,
collire,
incolliare,
leare,
picare,
poltare
/
fèrrere
Frasi
issu nd'ingollit un'arrogu de linna de terra ◊ ingollimia, assumancus su coru, in cussa carrotzedha! ◊ ingollassí unu fodhi de bértua de cartúcias, ca dhi ammostu is perdixis! ◊ de totu cussa cosa ndi at ingortu doxi cadinus prenus ◊ su frutu bollit ingortu prima de ndi arrúiri de sa mata ◊ tue bae: custa cosa dh'ingòrgio geo!
2.
est istétiu avértiu de t'ingolli a domu sua ◊ mamma fiat circhendumí po m'ingòlliri a domu ◊ mammai m’ingolliat po dhi fai cumpangia
3.
isperaus de no ingolli maladias ◊ e ite male as ingóllidu, puru?! ◊ ndi ap'ai ingortu de sobi, de istracias e de bentu!…◊ nd'ingollis una surra cantu de unu burricu! ◊ gei est isbucaciau, ma ge ingollit puru! ◊ lah ca ingollis su pipiu cun cussa nai de linna! ◊ mi seu ingortu cun su gortedhu ◊ corpu de balla dh'ingollat! ◊ ponimí in terra, ca m'ingollis!
4.
candu si crocat su chi aciapat ingollit, po si trogai is peis ◊ lah de ingolli cosa de papai, ca no iscieus a it'ora eus a torrai! ◊ ingolli s'iscartedhu, ca si nci torraus a bidha! ◊ at ingólliu a su babbu a codhu ◊ como no ingollent su santu a codhu ma in tratore
5.
ingolledi s'iscannu e acostidindhe a su fogu! ◊ is àbbilis iant ingortu impari cun is làntias unu bandoedhu de ollu ◊ ingolleimí a cumpàngiu cun bosàterus! ◊ Gesús iat ingortu cun issu tres discípulus ◊ de pani nd'ingollis o torras a chitzi?
Etimo
itl.
incogliere
Traduzioni
Francese
ramasser,
attraper,
blesser
Inglese
to pick up,
to take,
to wound
Spagnolo
recoger,
coger,
herir
Italiano
raccògliere,
prèndere,
ferire
Tedesco
fassen,
verletzen.
lantàre , vrb: lantzai,
lantzare,
latzare Definizione
fèrrere cun arma (lantza o àteru), tocare de pedra; in cobertantza, tocare su sentidu, dispràxere, ofèndhere; iscúdere atesu
Sinonimi e contrari
fèrrere,
ingòllere,
secare
/
lampare 1
Frasi
paret chi mi cherfat ammentare totu sas feras chi amus lantadu ◊ messanne fint chin sas manos imbolicatas pro non si las latzare chin sa farche o su ristrucu
2.
nàrrere ti lu cherio su chi sento, ma ti devo lantare sena fritza (G.Pinna)◊ a cantos coros no lantas cun su càntigu tou!…
3.
sos cadhos currindhe lantant istinchidhas de fogu dae pes
Etimo
ltn.
lanceare
Traduzioni
Francese
frapper,
blesser
Inglese
to affect,
to wound,
to hit
Spagnolo
pinchar,
golpear,
herir
Italiano
colpire,
ferire
Tedesco
verletzen.